Ea are leagăn împletit din panglici colorate
Bătrânul ghiceşte viitorul printre şuviţe întunecate
Printre mişcări unduioase
Nu-i certitudine mai puternică
Decât mâna pe care i-o ţine strâns în somn
Nu-i mare mai întinsă decât zâmbetul ei
Vasul vechi duce departe de lume
Iubirea pură, iubirea monstruoasă
În care s-au întâlnit culorile toate
În care s-au topit toate apusurile
Şi toate răsăriturile
Pe puntea pustie, sub un altfel de cer
Din moartea calmă, însingurată
Se revarsă cântecul împlinirii.
