Plec de mana cu ploaia. La fel cum m-am intors in septembrie trecut. La fel cum s-a-ntamplat cu multi ani in urma cand nebunia ploii era ecou al nebuniei din suflet. Si cand am parasit orasul gri cu umerii plecati si cu privirile ratacind.
Imi place sa plec. Imi place senzatia din noaptea aia care precede orice calatorie, cand nu pot adormi. E-un dor nestapanit si pesemne niciodata pe deplin implinit. Poate e vorba de cautare, poate e nevoia avida de natura si de toate senzatiile pe care mi-as dori sa le pot inchide in cuvinte si nu reusesc. Pentru ca-s infinite, de necuprins. Doar de trait.
Ma-ntreb cand ma voi plimba desculta printre stropi. Sau cand voi simti iarba rece si verde sub talpi. Si cand senzatia de bucurie si zambetul vor ramane, fara a mai zbura vreodata in cele zari…
Nu mai am rabdare nici macar sa-mi adun gandurile si sa le las aici. Pentru ca-mi iau visele, obsesia pentru verde, ciudateniile, melancolia…le-nghesui in rucsacul meu rosu si plec..sa colind..departe, si mai departe..si mi-as dori sa nu ma mai intorc in orasul gri…
Asa ca…ramas-bun voua , celor care uneori lasati un gand in trecere prin taramul verde…
7 comentarii:
cărări cât mai verzi îţi doresc să ai, oriunde te-ar purta paşii-ţi...
La bună re-vedere! :)
Multumesc,Dan. Sper si eu sa fie cat cat verzi si cat mai faine.
O sa poposesc la un moment dat si-n orasul domniei tale:) Ce-i musai sa vad?
La buna re-vedere!:)
i'll meet you in august, mina... ;)
hi hi hi! sa vezi ce fain o sa fie cand o sa colindam satele si cand astrii de pe un deal cerceta-vom cuibarite in sacii caldurosi... drum bun... >:D<
Ei, pe unii dintre voi o sa-i revad in august, asa-i:) fain va fi acolo la umbra brazilor, indeed.. Multumesc, domnitza. Drum bun si tzie >:D<
drumuri cu soare mina si sa porti verdele in suflet oriunde ajungi! :)
depinde cât poposeşti prin micul burg... oricum, cel mai bine lasă-ţi paşii să te poarte pe unde vor ei... prin Cetate...
Drum bun :)
Trimiteți un comentariu