Cu ani în urmă am observat, din goana maşinii, câteva gutui aşezate pe-un pervaz.
Păreau uitate acolo de multă vreme. Şi fereastra era cam la fel. Îmbătrânită.
Port imaginea asta. De-atunci.
Pentru mine, a rămas una dintre fotografiile toamnei.
Mirosul fructelor acoperite cu puf era unul dintre parfumurile ei perfecte.
Anul ăsta, pentru prima dată, toamna nu mai miroase a gutui.
Am în faţă un munte de pepeni galbeni.
În coaja lor aurie se-ascund două anotimpuri.
marți, septembrie 13, 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu