Din care alunecă aburul nopţii
Soarbe aştri fără nume
Care şi-au pierdut demult strălucirea
Acolo s-au înecat atâtea dimineţi
Şi tot de-acolo stropii-au poposit
În valea obrazului
Au învelit orbitele cu coajă de copac
Îmbătrânit
Dincolo de ferestre-a prins viaţă
O altfel de lume
Presărată cu prafuri
Ameţită de licori
Şi penumbră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu