luni, septembrie 28, 2009

Castelul Contelui L.























Undeva in Transilvania. Unul dintre locurile unde doream sa-mi asez pasii. Vechi. Piatra. Istorii de demult. Tocmai ceea ce iubesc - "de demult". Nu seamana chiar cu un castel. Dar piatra-i devorata de timp. Iar treptele scartaie. Si e suficient. Este altfel. Un sat adormit intr-o amiaza de vara. Lazarea.

11 comentarii:

Boby spunea...

mi-ai luat-o inainte...

franciska spunea...

frumoasa atmosfera transmit fotogrfiile

mina spunea...

Da, ti-am luat-o:) dupa cum observi, nu voi respecta firul cronologic.

Multumesc:)..ma bucur ca ti-au transmis o stare pozitiva:) atipic pentru mine..stiu

franciska spunea...

si acum, noi cititorii ambelor bloguri, trebuie sa asteptam sa vedem care din voi doi ajunge primul la un post despre Bucuresti?sau acasa? :)

mina spunea...

Hmm..avand in vedere ca subsemnata n-a facut poze in Bucuresti intrucat nu prea o inspira orasul natal, nu-i greu de ghicit cine va ajunge primul:)

franciska spunea...

go Boby! go Boby!

Oana Dima spunea...

Si mie imi place piatra roasa de timp, ascunde multe (trairi)...
Foarte frumoase fotografiile!

mina spunea...

Stiam eu, prima data anul trecut cand ti-am descoperit blogul, ca avem cateva lucruri in comun:)
Inca odata, ma bucur ca ti-au placut:), draga Deona.
O sa mai urmeze, sper, imagini cu vechi cetati ce-ascund atatea povesti printre ziduri...

Oana Dima spunea...

De-abia astept fotografii noi, cu ziduri, pietre, cetati...
Te-am pupat!

P.S.: In ultimul timp am avut activitate doar pe blogul de fotografie:

www.galeriadefotografii.blogspot.com

mina spunea...

Sper s-apara cat de curand. Dupa cum cred c-ai observat, nu prea am postat fotografii pana-acum..poate pentru ca modul meu specific de exprimare e altul..cuvintele imi sunt mai bune.."prietene":)
Dar, asa cum se spune, pesemne o imagine e uneori mai graitoare decat o mie de cuvinte..
Te-am pupat si eu:)

Boby spunea...

@franciska - o sa ajung si la Buc cindva, dar mai am f mult pina acolo...