Cu ochii mariti de uimire, c-un obraz pierdut printre plete, asculta pierduta-n zari povestea.
"A existat candva o domnita din timpuri de demult...de fapt, n-a existat decat una singura..."
Cateva clipe doar tacerea asurzitoare.
Apoi vocea ezitanta:
"Si ce s-a-ntamplat cu ea?" Cealalta voce - adanca, grea de ganduri, involburata de vant, rosti:
"A plecat...intr-un taram verde..."
Da, a plecat, si tot pleaca. Cauta. Sau poate doar fuge. De lume. Si de ea. Si de umbre. Departe. Printre ruine napadite de-aceeasi obsedanta culoare.
5 comentarii:
frumos! :)
Intr-adevar, unul dintre locurile frumoase pe unde m-am preumblat. Ma bucur daca ti-a adus un zambet:)
Ce-mi doresc sa ajung si eu pe acolo...
Frumos tare, relaxant!
Sper s-ajungi. E undeva intre Sighisoara si Brasov. Si toata zona-i impanzita de astfel de ruine ale vechilor cetati...si eu as vrea sa le vad pe toate la un moment dat.
Ma bucur ca ti-au placut. A fost un post cu dedicatie:) pentru ca spuneai ca-ti plac povestile ascunse intre astfel de ziduri..
Da, m-am gandit eu... esti o scumpa!
Trimiteți un comentariu